Sectorul Centru

Sectorul Centru a luat fiinţă la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole şi de păşunat. Documentele vremii atestă aici vechi puncte de reper: Galbena – în regiunea Universităţii de Stat, Şleahul Renilor – care se mai numea şi Drumul Hânceştilor, Şleahul Tighinei sau al Căuşenilor – orientate spre localităţi cu aceleaşi denumiri.

Ca unitate administrativ – teritorială în componenţa oraşului, sectorul Centru a fost constituit în 1941 şi numit raionul Lenin.

Conform Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti din 1944 „Despre crearea Comitetelor împlinitoare, judeţene, orăşeneşti raionale ale oraşelor săteşti ale RSS Moldoveneşti”, au fost create Comitete şi Executive raionale în oraşul Chişinău: Raionul Lenin, Stalin, Krasnoarmeisc. Primele alegeri au avut loc la 27 decembrie 1947. Comitetul Executiv al Sovietului Deputaţilor Truditorilor raionului Lenin al oraşului Chişinău, în conformitate cu Constituţia RSSM, reprezintă organul executiv şi decizional al Sovietului raional al Deputaţilor Truditorilor, aflându-se  în subordinea Comitetului Executiv Orăşenesc. În componenţa raionului Lenin se aflau sovietele săteşti Botanica, Melestiu şi Schinoasa. Prin Hotărârea Comitetului Executiv al Consiliului municipal Chişinău de Deputaţi ai Poporului nr. 11/77 din 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea Centru.

Sectorul Centru se învecinează cu zonele Visterniceni şi Râşcani la nord-est, Ciocana şi Ciocana Nouă la sud şi sud-est, Botanica la sud, Buiucani la vest şi nord-vest. El cuprinde în perimetrul său oraşul Codru, micile cartiere Mălina Mică, Telecentru şi mahalalele Hrusca, Melestiu, Valea Dicescu, Frumoasa. Include magistralele centrale: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, bd. Constantin Negruzzi, bd. Iu. Gagarin, străzile 31 August 1989, Mitropolit Varlaam, Bucureşti, M. Kogălniceanu, Alexe Mateevici, Vl. Pârcălab, Mihai Eminescu, Armenească, Vasile Alecsandri, Bulgară, Ismail ş.a.

Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt este principala arteră a capitalei. Aici sunt amplasate importante obiective ale vieţii sociale şi politice, economice şi culturale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în vara lui 1941, oraşul a fost bombardat, fiind distruse multe dintre edificiile cele mai importante. În primii ani postbelici, o parte din clădirile care îşi mai păstrase ceva din aspectul de odinioară, au fost reconstruite. Printre acestea a fost Primăria oraşului (fosta Dumă Orăşenească), Sala cu Orgă (fosta Bancă Orăşenească), clădirea actualului Teatru Naţional Mihai Eminescu ( se proiectase a fi Palatul Culturii), Mobiasbancă (fostul Club al Ofiţerilor, până în 2003-Hotelul Moldova), Academia de Ştiinţe, Hotelul Chişinău etc. În anii 1970-1980, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt au fost înălţate: Hotelul Naţional, Ministerul Telecomunicaţiilor, Magazinul Unic, actualul Centru Expoziţional Constantin Brâncuşi, o serie de blocuri locative ş.a.

Strada Vlaicu Pârcălab este cuprinsă între străzile A. Mateevici şi Columna. Printre monumentele de arhitectură de aici se remarcă fostul conac de la nr. 55, sediul postului de radio municipal Antena C, Biserica Sf. Pantelimon, fosta Judecătorie de district       (la nr. 48), astăzi Întreprinderea Calea Ferată din Moldova.

Vlaicu Pârcălab – fost proprietar al Chişinăului. Într-un act de danie din 17 iunie 1466, domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare „a întărit” satul Chişinău „pârcălabului Vlaicu”.

Strada Mitropolit Varlaam este cuprinsă între străzile Ismail şi A. Puşkin. Aici se află Filarmonica Naţională, Teatrul Dramatic Rus A.P. Cehov etc.

Varlaam (1590-1657) a fost Mitropolit al Moldovei timp de 21 ani. Scriitor, traducător de cărţi religioase. A contribuit la fondarea primei şcoli superioare din Moldova – Academia Latino –Greco –Slavonă. A înfiinţat, pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi, prima tipografie din Moldova, în care a tipărit cartea sa Cazania.

Pe strada Pan. Halippa se află Memorialul Gloriei Militare, Monumentul eroilor căzuţi în luptele pentru integritatea Republicii Moldova în regiunea transnistreană, Spitalul Republican pentru Copii. (Pantelimon Halippa, om politic, luptător pentru eliberarea Basarabiei. La 27 martie 1918 – Preşedinte al şedinţei Sfatul Ţării, la care s-a votat Unirea Basarabiei cu România. În anii 1918-1934: deputat şi senator în Parlamentul României.)

Strada A. Şciusev este una dintre cele mai frumoase străzi din Chişinău. Are o lungime de 3 km. Pe parcursul istoriei a avut câteva denumiri: Leovskaia, General Berthelot, iar din 1945 – A. Şciusev. (Alexei Şciusev, arhitect, istoric şi teoretician al artei. A fost responsabil de reconstrucţia Chişinăului postbelic.)

Acestea sunt doar câteva din străzile sectorului Centru. Importante sau necunoscute, te aşteaptă să le explorezi şi să le îndrăgeşti. Cu siguranţă, cartea de vizită a sectorului o constituie instituţiile culturale.

Teatrul Luceafărul a fost fondat în 1960; iniţial, se numea Teatrul pentru copii şi tineret Luceafărul. Trupa lui a fost creată la Moscova, de către absolvenţii Studioului  moldovenesc de la Şcoala de Teatru B. Şciukin din Moscova, printre care erau: Dumitru Caraciobanu, Ion Sandri-Şcurea, Ecaterina Malcoci ş.a.

Teatrul Naţional Mihai Eminescu este succesorul Teatrului Naţional din Basarabia, care a activat la Chişinău în anii 1920-1935, şi al Teatrului Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat A.S. Puşkin (1933-1990). Filarmonica Naţională a fost fondată în 1940 prin comasarea Orchestrei simfonice, a Capelei corale academice Doina şi a unui grup de solişti. Ulterior, în cadrul Filarmonicii activează Orchestrele de muzică populară Fluieraş, Lăutarii, Ansamblul Academic de dansuri populare Joc, ansamblurile vocal-instrumentale Contemporanul, Plai, Legenda, Trigon etc. Aici se desfăşoară diverse festivaluri muzicale.

Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi găzduieşte expoziţii ale artiştilor plastici atât din Moldova, cât şi din alte ţări ale lumii.

Un specific academic îi imprimă sectorului prezenţa celui mai înalt for ştiinţific din Moldova – Academia de Ştiinţe din Moldova. Fondată în anul 1946, Academia de Ştiinţe din Moldova a obţinut în anul 2006 dreptul de a crea propriile instituţii de învăţământ pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice. Împreună cu instituţiile de cercetare, în componenţa AŞM funcţionează Biblioteca Ştiinţifică Centrală, Arhiva Ştiinţifică Centrală, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa”, Tipografia, Muzeul de Arheologie şi Etnografie, întreprinderi experimentale şi alte structuri ştiinţifico-tehnologice.

Sectorul Centru în cifre

Astăzi, sectorul Centru constituie o unitate administrativă, economică şi culturală a municipiului Chişinău, care numără circa 110,3 mii locuitori şi se întinde pe o suprafaţă de 3,4 mii ha. Suprafaţa drumurilor ce străbat sectorul este  de 134,218 km, numărând 197 străzi şi 34 stradele.

În sector sunt amplasate: 9 bănci, 5 ministere, 4 centre de oficii (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 65, nr. 3, nr. 124, str. Tighina, nr. 49/1), Gara Feroviară şi 2 autogări, 11 din 41 pieţe.

În sector sunt amplasate 6068 unităţi de comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii, din ele :

  • 5150 întreprinderi de comerţ din 17179 pe oraş (30%) :
  • 12 centre comerciale (Grand Hall, Baby Hall, Maraton, Sun City, Gemenii ş.a.);
  • 1 magazin universal (Unic);
  • 169 magazine alimentare din 1073 pe oraş (16%) ;
  • 524 magazine industriale din 1645 pe oraş (32%);
  • 21 restaurante din 75 pe oraş (28%);
  • 487 întreprinderi de prestări servicii, ateliere, frizerii, saune din 2410 pe oraş (20%).
  • 420 întreprinderi de alimentaţie publică din 1797 pe oraş (23%)
  • 11 pieţe din 41 pe oraş (27%)

Conform evidenţei Inspectoratului Fiscal Centru, pe teritoriul sectorului Centru sunt înregistraţi 17 702 agenţi economici.

13 agenţi economici au fost menţionaţi drept cei mai buni contribuabili ai           a. 2007: S.A. „Apă-Canal Chişinău”, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, S.R.L. „Caracaş Dental”, S.A. „Consocivil”, S.R.L. „Ecofin Audit Service”, S.A. „FinComBank”,       S.A. „Icam”, S.R.L. „Leogrant”, S.R.L. „Microinvest”, S.A. „Moldindconbank”, S.A. „Moldtelecom”, Î.S. „Poşta Moldovei”, S.R.L. „Toricado”.

Învăţământ

În raza sectorului activează 7 instituţii de învăţământ superior, 20 de instituţii de  învăţământ preuniversitar, dintre care: 4 colegii, 8 licee, 2 şcoli generale, 2 şcoli primare, 2 şcoli auxiliare, 1 gimnaziu-internat; 26 instituţii de învăţământ preşcolar, dintre care 3 şcoli-grădiniţe, 23  grădiniţe .

În contextul limbii de instruire, în sector avem:

Instituţii naţionale – liceele „Mihai Viteazul”, „Minerva”, Liceul teoretic cu profil de arte Nicolae Sulac, şcoala primară nr. 32, nr. 88, şcoala auxiliară- internat nr. 5, şcoala auxiliară nr. 7, gimnaziul nr. 42, nr. 53;

Instituţii alolingve – liceele „Vasile Lupu”, „Acad. C. Sibirschi”, „Titu Maiorescu”, şcoala medie de cultură generală nr. 3;

Instituţii mixte – Liceul tehnologic pentru copii cu vederea slabă, Liceul teoretic Univers Lions, şcoala medie de cultură generală nr. 41, şcoala pe schimburi nr.1

În instituţiile preşcolare din sector se studiază limba minorităţilor naţionale conlocuitoare, inclusiv: grădiniţa nr. 12 – limba de instruire ucraineană, grădiniţa

  1. 23 – grupe cu limba de instruire poloneză.

În scopul integrării sociale a copiilor cu dizabilităţi, 3 instituţii preşcolare din sector (nr.156, nr.167, nr.175) funcţionează conform statutului special: grupe logopedice (nr. 210); deficienţe în vorbire, grădiniţa logopedică (nr.175); copii cu retard în dezvoltarea mintală şi fizică (nr.156); copii hipoacuzici (nr. 167).

Un rol aparte în cultivarea spiritualităţii, frumosului, bunăvoinţei şi grijii faţă de cei din jur îi revine învăţământului complementar. În sector activează cu succes 2 instituţii extraşcolare:

  • Centrul de creaţie a copiilor „Floarea soarelui”, 86 de cercuri;
  • Centrul de creaţie tehnică a copiilor „Politehnic”, 53 de cercuri.

O adevărată oază de voie bună  pentru copiii din familiile social vulnerabile sunt centrele comunitare din sector, printre acestea Centrul comunitar pentru copii şi tineri „Andrieş”, Centrul pentru copilărie, adolescenţă şi familie, Centrul comunitar pentru tineri „Media”, Centrul pentru copii „Amicii”, Centrul comunitar pentru copii şi tineri „Fantastic”, Centrul comunitar pentru copii şi tineri „Florile Dalbe”.

Centre cu profil sportiv pentru copii şi tineri: „Sparta”, „Speranţa” , „Elada”.

 

Evidenţa şi exploatarea fondului locativ din sector

Pe teritoriul sectorului Centru sunt amplasate 1272 case deservite de 5 Întreprinderi Municipale de Gestionare a Fondului Locativ, 22 cooperative cu 24 blocuri, 51 Asociaţii de Proprietari ai Locuinţelor Privatizate cu 80 blocuri, 81 blocuri departamentale, 43 cămine.