Scurt Istoric

Sectorul Centru a luat fiinţă la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole şi de păşunat. Documentele vremii atestă aici vechi puncte de reper: Galbena – în regiunea Universităţii de Stat, Şleahul Renilor – care se mai numea şi Drumul Hânceştilor, Şleahul Tighinei sau al Căuşenilor – orientate spre localităţi cu aceleaşi denumiri.

Ca unitate administrativ – teritorială în componenţa oraşului, sectorul Centru a fost constituit în 1941 şi numit raionul Lenin.

Conform Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti din 1944 „Despre crearea Comitetelor împlinitoare, judeţene, orăşeneşti raionale ale oraşelor săteşti ale RSS Moldoveneşti”, au fost create Comitete şi Executive raionale în oraşul Chişinău: Raionul Lenin, Stalin, Krasnoarmeisc. Primele alegeri au avut loc la 27 decembrie 1947. Comitetul Executiv al Sovietului Deputaţilor Truditorilor raionului Lenin al oraşului Chişinău, în conformitate cu Constituţia RSSM, reprezintă organul executiv şi decizional al Sovietului raional al Deputaţilor Truditorilor, aflându-se  în subordinea Comitetului Executiv Orăşenesc. În componenţa raionului Lenin se aflau sovietele săteşti Botanica, Melestiu şi Schinoasa. Prin Hotărârea Comitetului Executiv al Consiliului municipal Chişinău de Deputaţi ai Poporului nr. 11/77 din 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea Centru.

Sectorul Centru se învecinează cu zonele Visterniceni şi Râşcani la nord-est, Ciocana şi Ciocana Nouă la sud şi sud-est, Botanica la sud, Buiucani la vest şi nord-vest. El cuprinde în perimetrul său oraşul Codru, micile cartiere Mălina Mică, Telecentru şi mahalalele Hrusca, Melestiu, Valea Dicescu, Frumoasa. Include magistralele centrale: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, bd. Constantin Negruzzi, bd. Iu. Gagarin, străzile 31 August 1989, Mitropolit Varlaam, Bucureşti, M. Kogălniceanu, Alexe Mateevici, Vl. Pârcălab, Mihai Eminescu, Armenească, Vasile Alecsandri, Bulgară, Ismail ş.a.

Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt este principala arteră a capitalei. Aici sunt amplasate importante obiective ale vieţii sociale şi politice, economice şi culturale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în vara lui 1941, oraşul a fost bombardat, fiind distruse multe dintre edificiile cele mai importante. În primii ani postbelici, o parte din clădirile care îşi mai păstrase ceva din aspectul de odinioară, au fost reconstruite. Printre acestea a fost Primăria oraşului (fosta Dumă Orăşenească), Sala cu Orgă (fosta Bancă Orăşenească), clădirea actualului Teatru Naţional Mihai Eminescu ( se proiectase a fi Palatul Culturii), Mobiasbancă (fostul Club al Ofiţerilor, până în 2003-Hotelul Moldova), Academia de Ştiinţe, Hotelul Chişinău etc. În anii 1970-1980, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt au fost înălţate: Hotelul Naţional, Ministerul Telecomunicaţiilor, Magazinul Unic, actualul Centru Expoziţional Constantin Brâncuşi, o serie de blocuri locative ş.a.

Strada Vlaicu Pârcălab este cuprinsă între străzile A. Mateevici şi Columna. Printre monumentele de arhitectură de aici se remarcă fostul conac de la nr. 55, sediul postului de radio municipal Antena C, Biserica Sf. Pantelimon, fosta Judecătorie de district       (la nr. 48), astăzi Întreprinderea Calea Ferată din Moldova.

Vlaicu Pârcălab – fost proprietar al Chişinăului. Într-un act de danie din 17 iunie 1466, domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare „a întărit” satul Chişinău „pârcălabului Vlaicu”.

Strada Mitropolit Varlaam este cuprinsă între străzile Ismail şi A. Puşkin. Aici se află Filarmonica Naţională, Teatrul Dramatic Rus A.P. Cehov etc.

Varlaam (1590-1657) a fost Mitropolit al Moldovei timp de 21 ani. Scriitor, traducător de cărţi religioase. A contribuit la fondarea primei şcoli superioare din Moldova – Academia Latino –Greco –Slavonă. A înfiinţat, pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi, prima tipografie din Moldova, în care a tipărit cartea sa Cazania.

Pe strada Pan. Halippa se află Memorialul Gloriei Militare, Monumentul eroilor căzuţi în luptele pentru integritatea Republicii Moldova în regiunea transnistreană, Spitalul Republican pentru Copii. (Pantelimon Halippa, om politic, luptător pentru eliberarea Basarabiei. La 27 martie 1918 – Preşedinte al şedinţei Sfatul Ţării, la care s-a votat Unirea Basarabiei cu România. În anii 1918-1934: deputat şi senator în Parlamentul României.)

Strada A. Şciusev este una dintre cele mai frumoase străzi din Chişinău. Are o lungime de 3 km. Pe parcursul istoriei a avut câteva denumiri: Leovskaia, General Berthelot, iar din 1945 – A. Şciusev. (Alexei Şciusev, arhitect, istoric şi teoretician al artei. A fost responsabil de reconstrucţia Chişinăului postbelic.)

Teatrul Luceafărul a fost fondat în 1960; iniţial, se numea Teatrul pentru copii şi tineret Luceafărul. Trupa lui a fost creată la Moscova, de către absolvenţii Studioului  moldovenesc de la Şcoala de Teatru B. Şciukin din Moscova, printre care erau: Dumitru Caraciobanu, Ion Sandri-Şcurea, Ecaterina Malcoci ş.a.

Teatrul Naţional Mihai Eminescu este succesorul Teatrului Naţional din Basarabia, care a activat la Chişinău în anii 1920-1935, şi al Teatrului Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat A.S. Puşkin (1933-1990). Filarmonica Naţională a fost fondată în 1940 prin comasarea Orchestrei simfonice, a Capelei corale academice Doina şi a unui grup de solişti. Ulterior, în cadrul Filarmonicii activează Orchestrele de muzică populară Fluieraş, Lăutarii, Ansamblul Academic de dansuri populare Joc, ansamblurile vocal-instrumentale Contemporanul, Plai, Legenda, Trigon etc. Aici se desfăşoară diverse festivaluri muzicale.

Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi găzduieşte expoziţii ale artiştilor plastici atât din Moldova, cât şi din alte ţări ale lumii.

Un specific academic îi imprimă sectorului prezenţa celui mai înalt for ştiinţific din Moldova – Academia de Ştiinţe din Moldova. Fondată în anul 1946, Academia de Ştiinţe din Moldova a obţinut în anul 2006 dreptul de a crea propriile instituţii de învăţământ pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice. Împreună cu instituţiile de cercetare, în componenţa AŞM funcţionează Biblioteca Ştiinţifică Centrală, Arhiva Ştiinţifică Centrală, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa”, Tipografia, Muzeul de Arheologie şi Etnografie, întreprinderi experimentale şi alte structuri ştiinţifico-tehnologice.